Dezvăluirile DNA: Cum se dă șpagă în Consiliul Județean Sălaj
Recent, un scandal de corupție a ieșit la suprafață în cadrul Consiliului Județean Sălaj, în urma unei investigații desfășurate de Direcția Națională Anticorupție (DNA). După o serie de percheziții efectuate pe data de 22 aprilie 2026 în Zalău, procurorii au adunat dovezi care sugerează implicarea mai multor funcționari în acte de corupție manifestate prin primirea și oferirea de mită. Banii și foloasele materiale sunt susținute de declarațiile oficiale și de probele adunate de anchetatori. Printre acuzațiile cele mai grave se numără primirea a peste 5.000 de euro, lucrări de renovare și materiale de construcții de către directorii instituției.
Este important de menționat că în acest dosar sunt implicate numeroase persoane, inclusiv nume de seamă din conducerea Consiliului Județean Sălaj, cum ar fi Iancu Sălăjanu Dinu, președintele Consiliului, care se confruntă cu acuzații de abuz în serviciu. Asemenea acuzații nu sunt doar simple vorbe, ci sunt susținute de faptele bine documentate de procurori, evidențiind o schemă complexă de corupție care s-a desfășurat pe o perioadă extinsă.
În mod alarmant, DNA a evidențiat că abuzurile de putere comise de conducerea CJ Sălaj au dus la compromiterea integrității procedurilor de achiziții publice, favorizând astfel anumite firme din sectorul privat. Astfel, anchetatorii susțin că Iancu Sălăjanu ar fi manipulât comisiile de evaluare a ofertelor prin nominalizarea de experți care aveau legături directe cu companiile participante la licitații, ceea ce a afectat grav concurența și a condus la prejudicii estimate la aproximativ 75.000 de lei.
Printre alte nume importante implicate în acest scandal se numără Ghilea Ioana Lavinia, director executiv în cadrul Direcției Investiții și Programe Publice, care este acuzată de luare de mită în formă continuată. Un alt nume menționat de procurori este Mate Jozsef, șef de serviciu în Direcția Patrimoniu, care ar fi acționat atât ca beneficiar al mitei, cât și ca intermediar în relațiile cu mediul privat, facilitând astfel transferurile ilicite.
Anchetatorii dna subliniază că pentru a obține aceste beneficii, directoarea Ghilea a acceptat plăți substanțiale, dar și lucrări de renovare din partea unor oameni de afaceri, cum ar fi Frasinul SRL. În schimb, ea a fost responsabilă de furnizarea de informații și consultanță pentru anumite firme, acoperind astfel abuzurile comise și întârziind măsurile administrative necesare pentru a contracara influența acestor acte de corupție.
Acest caz scoate în evidență nu doar corupția endemică din conducerea administrativă, ci și nevoia stringentă de reforme legislative și procedurale pentru a restabili încrederea publicului în instituțiile statului. Dezvăluirile DNA ar putea marca un punct de cotitură în lupta împotriva corupției la nivel local, dar rămâne de văzut cum vor decurge viitoarele acțiuni judiciare împotriva celor inculpați.