NOI DETALII ÎN ANCHETA DNA PRIVIND LICITAȚIA PENTRU DRUMUL EXPRES JIBOU – ROMÂNAȘI
Recent, s-au descoperit noi aspecte în cadrul unei anchete desfășurate de Direcția Națională Anticorupție (DNA) care vizează procedurile de atribuire a contractului pentru studiul de fezabilitate al drumului expres Jibou – Românași, un proiect estimat la 3 milioane de euro. Acuzatorii susțin că președintele Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu, ar fi comis abuz în serviciu prin intervenții necorespunzătoare în comisia de evaluare a ofertelor.
Acuzații la adresa lui Dinu Iancu-Sălăjanu
Conform comunicatului oficial al DNA, Iancu-Sălăjanu a fost acuzat de emiterea a două dispoziții ilegale în perioada 20 septembrie 2024 și 2 iulie 2025, prin care a completat comisia de evaluare cu patru experți, influențând în mod negativ procesul de atribuire a contractului. Prejudiciul estimat de procurori se ridică la aproximativ 75.000 de lei. Acest drum expres, care va avea o lungime de aproximativ 20,5 km, este esențial pentru conectarea Autostrăzii Transilvania cu drumul de mare viteză Baia Mare – Jibou – Dej.
Control judiciar și percheziții
Dinu Iancu-Sălăjanu se află în prezent sub control judiciar, iar procurorii au desfășurat percheziții amplasate atât la reședința liderului PNL Sălaj, cât și la birourile instituției. Aceștia au sigilat patru birouri, inclusiv cel al președintelui Consiliului Județean, ceea ce a deschis noi întrebări cu privire la gestionarea fondurilor publice în cadrul instituției.
Implicarea altor personaje în anchetă
Alte două persoane au fost implicate în acest scandal. Lavinia Ghilea, directoarea Direcției pentru Investiții Publice (DIPP), este acuzată de luare de mită, fiind suspectată că ar fi acceptat foloase materiale pentru a sprijini anumite firme în cadrul procedurilor de achiziție. Pe de altă parte, Mate Jozsef, șeful Serviciului Administrativ, este implicat și el, fiind acuzat de complicitate în obținerea și facilitarea remiterii mitei către Ghilea.
Aspecte și consecințe
Aceste acuzații evidențiază o posibilă corupție la nivel local, afectând încrederea comunității în instituțiile publice. Autoritățile sunt acum chemate să răspundă și să asigure transparența în gestionarea fondurilor publice, în special în proiectele de infrastructură, care sunt esențiale pentru dezvoltarea regională.
